povești mecanice

sunt însetată cum n-am fost de când m-am născut
și-am urlat cu poftă către lume
nu mi-a tăcut niciodată sufletul

de când te știu vocea ta urlă la unison
povești neomarxiste mecanice
noi nu ne-am încurcat niciodată într-o instalație de pom
nu credem în vâsc sau povești de dragoste infinită

trăim separat și călcăm peste cadavre
bonnie și clyde se întâlnesc uneori și-și povestesc

n-am fugit niciodată în paris
dar am inventat teorii la mesele la care-am stat
poate ne-ar prinde bine o bibliotecă comună
un pat și-o masă
probabil cu astea și privirea ta

ne-ar ajunge.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Kafka pe malul mării -recenzie de carte

Procesul – Franz Kafka

VIS