Postări

Se afișează postări din martie, 2015

pe someș

ia-mi fața între mâini
și lasă-mă să-mi amintesc
orașul ăsta mai singur ca mine
și podurile cu lacăte de peste râu
unde mi-e frică să mă opresc
pentru că nu suport valurile

m-am pus ieri pe mal
să-mi amintesc o bucată de trecut
dar a durat atât cât
să mi se termine chibriturile
înainte de ultima țigară
atunci ai venit tu
ți-ai suflecat blugii și ți-ai aruncat picioarele în apă
fără să spui nimic

știai că urma să împart tot cu tine
așa că te-ai întins după pachet
nici nu mi-ai oferit șansa
apoi te-ai scuturat de apă
și-ai plecat în tălpile goale prin iarbă

nu știu încă
de ce nu te-am urmat

abia apoi am văzut 
lacătul deschis
de pe geanta mea.

decizie

iartă-mă
dar în seara asta nu mă pricep așa bine
cu cuvintele
mi-ar fi mai simplu să mă lași înăuntru
cuibărită în patul tău mic


când pleci
și când te întorci
să mă faci să fiu bună cu tine
întinsă în propria ta bucată de piele
a mea e deja agățată în cuierul de la intrare
ca și toate nopțile ce pot fi

suntem noi
și avem atât de mult potențial
încât ne îngrozește
și niciunul nu poate renunța
la propria singurătate


așa că mă pufnește râsul
îmi cer scuze că am răbufnit cu capul în umărul tău
dar acolo e punctul meu de isterie
pentru care am decis
că e mai simplu
să ne îndrăgostim
fiecare de singurătatea celuilalt.