Jumătate


ți-am dat atâtea jumătăți de pat
dragule
la un moment dat
ajunsesem să dorm pe preșul de la intrare
ce mai
sunt tot soiul de jumătăți de măsură
cu care-am umblat


și oglinzile în care-am crezut
că mă privesc
au fost mereu sparte


ți-am spus odată
te rog nu mai sta atâta în fața mea
că nu privesc în sufletul care trebuie
și nu mai am chef de
poveștile cu compasiuni


mai du-te naibii 
în jumătatea ta.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Kafka pe malul mării -recenzie de carte

Procesul – Franz Kafka

poem de dragoste