REMinescențe

A fost o zi destul de încurajatoare. M-am pus pe reflectat (a ajutat vecinătatea bibliotecii de Filosofie și o letargie subită) și am sperat că voi găsi o serie de concluzii defintive; că tot m-or obsedat niște întrebări în ultima perioadă. Ei, n-a fost cazul, dar am avut destule reminiscențe. Uite-așa am ajuns să mă prindă ora 10 pe picior de plecare din cancelaria liceului Racoviță, punându-mi la punct restul zilei și spunând cu voce tare ceea ce am sperat să regăsesc de aproape un an: motivul pentru care am început modulul pedagogic. Azi mi s-a elucidat. Și deja mă simt ca acasă în clasă. Se pare că îmi doresc pe bune să predau cândva/cumva/undeva. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Kafka pe malul mării -recenzie de carte

Procesul – Franz Kafka

Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, Herta Müller