Pentru cine a venit de fapt Llosa la Cluj?

Asta e întrebarea pe care mi-am pus-o astăzi, pe la amiază, atunci când ar fi trebuit să mă aflu în sala Eminescu, în fața căreia așteptam de la 10:30 împreună cu colegii mei. Nu vreau să detaliez foarte mult uimirea cu care am primit vestea că studenții nu au voie să intre în amfiteatrul în care urma să se poarte dialogul. Astăzi nu s-au dat invitații printate, ca pentru ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa de ieri, ci aici statutul a facilitat intrarea în sală. 
Poate că cel mai deranjant aspect a fost că întreg grupul care încerca să intre era oarecum violentat de cele două doamne care păzeau intrarea și ne redirecționau ca pe o turmă către cele două locuri în care s-au amenajat ecranele. Bineînțeles, diverse persoane au intrat și cu 5-10 minute înainte să înceapă, însă era încă vorba de statut. 
Mai straniu a fost sentimentul că ești efectiv alungat dintr-un spațiu în care revii aproape săptămânal la cursuri, iar universitatea îți spune în mod direct că acum nu are nevoie de tine, că nu contezi pentru ea (ceea ce am intuit oricum din tot ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni) și că mai bine te-ai duce în curte, să îți cobori capul și vocea, să te conformezi într-un mod care mi-a părut foarte comunist și să te resemnezi. Pot să adaug și entuziasmul spulberat, după ce studenții au „luptat” eroic pentru a-și completa suma necesară achiziționării unei cărți, iar altele au venit de la 400 kilometri depărtare în pachete, doar-doar or trece prin mâinile stimabilului scriitor.

M-aș fi bucurat să...
pot să mă lipsesc de anumite fraze de-a dreptul penibile a la Liiceanu
se permită accesul în Eminescu pe principiul „primul venit, primul servit”
nu se arunce la propriu persoane din sală și reprezentanți ai presei pe domnul Llosa pentru un autograf
nu am impresia unor orgolii exacerbate din pricina cărora nu s-a apelat la o altă locație mai adecvată
mă pot mândri astăzi că sunt studentă la Litere.

Cum nu prea mi s-au împlinit așteptările și nici măcar pe la autografe n-am avut șansa să ajung, am început să mă întreb: pentru cine a fost organizată întâlnirea de astăzi? Pentru presă? Pentru cadre didactice? Să fi fost pentru studenții de la Litere și să nu ne fi dat noi seama? 

Comentarii

  1. Au făcut-o pentru ei, pentru orgoliul "minunatei" noastre facutăţi, ca să aibă cu ce să se laude în faţa celorlalţi. Sper că cine vrea să vină la facultatea asta să înţeleagă că, uneori, poziţia din nu ştiu ce clasament al universităţilor nu reflectă adevărul. Eu una m-am săturat de lipsa lor de organizare, de atitudinea plină de superioritate a profesorilor, de parcă numai ei ar fi oameni şi noi, studenţii, o specie inferioară, o adunătură de inculţi care se chinuie să supravieţuiască.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu stiu pentru cine a fost organizata intalnirea, dar sigur nu pentru studenti. Am patit acelasi lucru cu o zi inainte la decernarea titlului...era acolo, la doi pasi...nu scria nicaieri pe afise sau altundeva ca intrarea se face pe baza de liste...aveam seminar la acelasi etaj cu magna aula..."doar cei de pe lista"...mi-a lasat un gust amar...banuiam ca asa va fi si in sala Eminescu si n-am mai riscat sa raman pe dinafara. Pacat...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Kafka pe malul mării -recenzie de carte

Procesul – Franz Kafka

Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, Herta Müller