Marc Levy – Unde eşti?




      Am auzit de Marc Levy de mai mult timp, dat fiind faptul că este recunoscut ca autor de bestselleruri. La recomandarea unei prietene, am lecturat cap-coadă volumul Unde eşti?, roman pe care l-am putut asemăna cu o drăguţă poveste de dragoste încă din primele pagini. Spun poveste pentru că autorul nu a reuşit să mă impresioneze prin descrieri. Mai mult, ele sunt destul de vagi şi permit poate mai multe interpretări decât m-aş fi aşteptat.
      Acţiunea este foarte potrivită pentru un film tipic hollywoodian. Poate de aceea cadrul ei trebuia să fie SUA, alegere pe care am constatat-o şi în stilul compoziţional al lui Marc Levy; profundă americanizare. Încă de la acest aspect am putut constata asemănările cu stilul din Enigma Otiliei. În primul rând, tranziţia de la balzacian la călinescian se produce aici sub forma franţuzesc-american. Apoi e întreaga poveste dintre Susan şi Philip, despărţiţi de faptul că niciunul nu şi-a putut alcătui un viitor fără cariera lui, dar alături de persoana iubită. Aici pot să fiu de acord cu citatul de la începutul cărţii: „Fericirea nu este dreptul fiecăruia”(Orson Wells). Cel puţin nu al lui Susan. Pentru că Philip îşi găseşte, într-un final, fericirea alături de Mary. Însă acest fragment mi se pare esenţial în desfăşurarea acţiunii. Justifică oarecum modul de evoluţie al personajelor.
      Cartea începe să suscite curiozitatea lectorului atunci când valenţa iubirii, dublată de cea a fidelităţii, se transformă în cea a devotamentului. Atunci apare cel mai interesant personaj al cărţii: Lisa, fetiţă a lui Susan, pe care aceasta i-o plasează lui Philip, fără ca motivele concrete să fie specificate. Astfel, el creşte copilul femeii care i-a tulburat sufletul mult timp din viaţă, ameninţând să persiste în viaţa lui prin intermediul copilului. Acceptă provocarea, totuşi şi primeşte, în final, ceea ce merită: devotamentul fetiţei faţă de ei. Pentru că ea nu îţi respinge mama naturală, dar ajutată de cea adoptivă (Mary) îţi înfrânsese temerile faţă de uragane. Înfruntarea lor nu mai era necesară. Acum putea să se bucure de iubirea şi confortul familiei.
      Enigma se dizolvă pe parcurs, odată cu alegerile lui Susan şi Philip, iar apariţia Lisei schimbă complet aceste coordonate. Cartea merită încercată. De dragul Lisei. Cu siguranţă are doza ei de romantism şi tragedie.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Kafka pe malul mării -recenzie de carte

Procesul – Franz Kafka

Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, Herta Müller