încerc să transmit un mesaj

Uite-mă...stau din nou aici şi încerc să transmit un mesaj; probabil toată lumea se uită la meci, dar eu simt nevoia să transmit un mesaj. Aşa că nu mai pot aştepta...Şi bineînţeles, când începe spectacolul, o babă începe să tuşească exact în timpul celei mai bune idei; dacă ar şti ea numai câtă sudoare depun pentru ca dânsa să rămână cu gura căscată câteva secunde... acum procesez câteva idei, pe care le-am digerat toată ziua, rămânând cu un gust amar; nu sunt mulţumită, parcă nu mă regăsesc în ele... şi Sum 41 e fundalul acestui text..pe care mai bine nu l-aş scrie, pentru că toţi se uită la meci acum...Mai bine mă mulţumesc cu un blog şi nu mai cer nimănui să-mi citească ideile... de parcă am cerut vreodată...şi doar un zâmbet isteric şi o melodie aproape punk mă poate salva acum pentru că sunt la graniţa dintre arte; aş alege să scriu, dar vezi tu, e prea scurt acest mesaj ca să iţi pot spune multe. Tu m-ai făcut să renunţ la unele vise. Pentru celelalte nu ai atâta putere.După cum se pare, am ratat tramvaiul în această seară. Ridic din umeri şi pornesc pe jos. Nu observ pe nimeni şi nimeni nu mă observă pe mine, pentru că sunt prea ocupată să mă gândesc ce îţi voi spune când se va termina meciul şi tu îţi vei aminti de mine. Nu te evit, ci doar îţi fac cu mâna în timp ce mă îndepărtez; zâmbesc; nu e momentul să îţi spun ceva. Simt nevoia să fiu un copil acum şi dacă nu eşti aici, îmi poţi spune altceva? Nici nu ţi-am cerut părerea...nu azi... Căci sunt prea ocupată să transmit un mesaj; şi iar a tuşit scorpia aia bătrână! Câtă dreptate avea Marin Sorescu!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Kafka pe malul mării -recenzie de carte

Procesul – Franz Kafka

Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, Herta Müller